Monthly Archives: aprilie 2017

O nisporeneancă și-a deschis o pizzerie de succes la Bruxelles: „La bucătărie muncim doar eu și soțul!”

„Moldoveancă”, „bucătărie italiană”, „Belgia”: aparent, aceste noțiuni nu ar avea cum să aibă ceva în comun. Nu și dacă ați cunoaște-o pe Elena Șarpe – o tânără de 33 de ani, originară din Nisporeni și stabilită acum la Bruxelles. Atunci când ne-a împărtășit istoria restaurantului cu specifici italian, pe care l-a deschis acum 4 ani la Bruxelles, Elena ne-a mărturisit:

„Când am plecat din țară, aveam doar 18 ani și de atunci nu m-am întors acasă decât în vizită. Sunt unica moldoveancă deținătoare a unei astfel de afaceri la Bruxelles și cred că în toată Belgia; nu pot să nu fiu mândră!” Ce ne-a mai dezvăluit eroina acestei povești savuroase, aflați mai jos.

Povestea mea este parcă ruptă din carte și începe în Italia, acum 13 ani, când l-am cunoscut pe soțul meu. Împreună am avut o mică afacere cu pizza de tip clătite dulci și sărate. Aveam clienți din toate țările, iar mulți, din alte orașe, veneau în special pentru clătitele noastre dulci. După câțiva ani, am hotărât să ne mutăm în Belgia, ca să ne continuăm istoria de succes și am decis să deschidem o pizzerie în această țară.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşti în Republica Moldova

Învierea Domnului, indiferent dacă se sărbătoreşte mai devreme sau mai târziu, întotdeauna coincide cu trezirea la viaţă a naturii. Există un întreg ciclu de tradiţii de pregătire către Paşti, la fel şi după Paşti, până la Înălţare şi Duminica Mare, spune folclorista Varvara Buzilă, citată de IPN.

Ordinea, curăţenia sunt parte din marele scenariu. Abstinenţa alimentară şi morală pe care o impune norma creştinească capătă o amploare tot mai mare. Femeile sunt cu gândul la coptul cozonacului. Tradiţia ne recomandă o pască foarte simplă, o pască făcută doar din apă, făină şi sare, având forma unui cerc asemănător soarelui cu o cruce pe mijloc între segmentele căreia se pune se pune puţină brânză, doar sărată.
Cu această pască se duce la sfinţit în noaptea Învierii. Fiecare dintre noi, spune Varvara Buzilă, am practicat în copilărie dar şi acum, spălatul pe faţă cu apă dintr-un vas în care se pun ouă şi bănuţi, când oamenii vin de la biserică, înainte de a se aşeza la masă. Ritualul face parte din procesul de purificare.
„După ce ne-am spălat mâinile şi faţa, ne spălăm cu un ou crud alb ca să fim curaţi şi cu unul fiert roşu ca să fim îmbujoraţi. Bujorii din obraji sunt un semn al sănătăţii, iar bănuţii semnifică bogăţia”, spune folclorista. Aprinderea rugurilor sau Deniile, cum se mai numesc, sunt elemente ale luminii. „Ne vom duce şi la biserică cu lumânări, vom lua acest foc acasă, de acasă oamenii vor merge cu lumânări aprinse la cimitir, în casele noastre ard candelele, focul este frate al luminii mari. Din acest context fac parte şi rugurile, ele amintesc că se deschid mormintele şi că lumina sacră reapare din întuneric.

Recensământ oficial: Cine mai locuiește în Republica Moldova

În Republica Moldova au fost publicate datele Recensământului Populației și Locuințelor. Potrivit recensământului (dar și unor estimări corectoare), populația totală este de 2 998 235. Aproximativ 200 000 nu au domiciliul obișnuit în Republică. Estimări neoficiale spun mai degrabă că 800 000 este numărul corect al moldovenilor plecați. Diferența poate fi dată de modul de calcul (ca să nu ai domiciliul în Republica Moldova trebuie să lipsești mai mult de 12 luni). Astfel, cei care vin doar de sărbători vor fi probabil considerați mai degrabă cu domiciliul “acasă”.

Majoritatea cetățenilor se declară moldoveni (75%), urmați de 7% români, 6,6% ucrainieni și doar 4,1% ruși.

mai mult la :  stiripesurse.ro