Monthly Archives: octombrie 2018

Analist de la Chişinău: Revirimentul religios românesc în Basarabia este iminent. Autocefalia Bisericii Ucrainei, un precedent şi pentru Republica Moldova

“Luna viitoare, la București va sosi Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu care se va întâlni cu Patriarhul României Daniel și va sfinți o catedrală ortodoxă. Observatorii internaționali consideră că cei doi prelați vor aborda și chestiunea teritoriului canonic de la est de Prut”, scrie analistul politic Petru Bogatu, de la Chişinău, într-un material de opinie de pe Deschide.md, în care abordează două teme de interes major: autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi amânarea vizitei în Republica Moldova a Patriarhului Moscovei Kiril.

Contramandarea vizitei lui Kiril la Chişinău a fost anunţată recent de preşedintele moldovean pro-rus, Igor Dodon, despre care Petru Bogatu spune că ar fi fost şi singurul care îl aştepta pe Patriarhul Moscovei.

Însă contextul propriu-zis e chiar mai complicat, explică analistul citat. “După cum scria deunăzi expertul american Paul Goble, fost analist CIA, în timp ce toată lumea e cu ochii pe diferendul inter-ortodox din Ucraina și Belarus, opiniei publice internaționale riscă să-i scape evoluțiile din Republica Moldova, unde de asemenea teritoriul canonic al ortodoxiei este în joc. Potrivit lui, la ora actuală cresc tensiunile dintre Mitropolia Moldovei, aflată sub controlul Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, autonomă, dar aparținând de Biserica Ortodoxă Română”, arată Petru Bogatu.

Articolul integral de pe Deschide.md – AICI

Anticoruptie.md | Dinu Plîngău: Plahotniuc transformă Republica Moldova într-o dictatură satelit a Turciei lui Erdogan

Răpirea cetățenilor turci, concesiile economice și politice regimului de la Ankara, vizita fastuoasă a lui Erdogan în Moldova, dar și înrăutățirea fără precedent a relațiilor cu Uniunea Europeană denotă faptul că Republica Moldova, condusă de Plahotniuc, se află în plin proces de reorientare geopolitică către regimurile autoritare.

Actualmente Plahotniuc implică și atrage regimul lui Erdogan în politica moldovenească și creează în acest fel condiții prielnice pentru implicarea Turciei în calitate de jucător geopolitic în regiune. Astfel, există riscul transformării Republicii Moldova într-o dictatură-satelit a regimului din Turcia condus de Erdogan.

Alianța cu Turcia riscă să fie fatală nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru Plahotniuc. La o anumită etapă, Erdogan va fi tentat să înlăture această guvernare, vulnerabilitatea căreia o cunoaște cel mai bine, și să instaureze un regim și mai loial față de interesele Turciei.

Orice regim autoritar sau dictatură instalată într-o țară mică, pentru a fi funcțională, are nevoie de o susținere și de protecție internațională din partea unor mari jucători. Puține dictaturi reușesc să supraviețuiască de sine stătător, mai ales în cazul unor state mici, și cu atât mai mult în cazul unor țări sărace cum este Republica Moldova. Dintr-o perspectiva istorică, perioada cea mai propice pentru ”dictaturile mici” era cea a Războiului Rece, atunci când orice entitate statală trebuia să adere fie la blocul comunist, fie la cel occidental. Unii dictatori foarte abili încercau să manevreze între cele două blocuri, reușind chiar să schimbe radical orientarea geopolitică doar pentru păstrarea și exercitarea propriei puteri. Chiar și istoria recentă abundă în exemple de acest fel. Un exemplu potrivit din spațiul ex-sovietic este regimul Lukașenko. Chiar dacă liderul belarus joacă extrem de abil în interesul țării sale în raport cu Federația Rusă, totuși, fără un sprijin economic, financiar din partea rușilor acordat începând cu anul 1994 regimului, fără prețurile avantajoase la resursele energetice oferite de Rusia, regimul carismaticului Lukașenko n-ar fi rezistat timp de 25 de ani. Acest interes și sprijin din partea Federației Ruse se datorează poziționării geopolitice strategice a Belarusului, care este situată între Occident și Rusia.

Să revenim la Plahotniuc. Interesul acestuia pentru o apropiere de Turcia este evident. El conștientizează faptul, că instaurarea și mai ales consolidarea unei dictaturi nu poate fi realizată pe deplin fără un sprijin extern solid sub aspect politic, economic, chiar și militar. Plahotniuc a încercat în acești ani, de nenumărate ori, cheltuind milioane de dolari prin firme de lobby, să obțină sprijin din partea SUA și UE pentru garantarea funcționării unui regim dictatorial, însă aceste demersuri au fost sortite eșecului.

Basarabia.md : Spălătoria „(Blue) Air Moldova”

Asistăm la o nouă schemă de spălare de bani, ambalată frumos în eticheta așa-zisei privatizări a companiei Air Moldova.

Pornim de la faptul că cel mai mare operator aerian național, care deține o cotă de piață de peste 44%, cu cel puțin 4 avioane în dotare, în stare destul de bună, care valorează câte 10-13 milioane de euro fiecare, cu un capital social de 15 milioane de euro și o mulțime de curse exclusive extrem de profitabile, care-i asigură o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro anual, este vândut, totuși, la un preț mizerabil de doar 2,5 milioane de euro.

Cică s-au acumulat datorii de peste 60 de milioane de euro, de asta și prețul este atât de mic, explică autoritățile. Ok, dar cum în general a fost posibil să acumulezi asemenea datorii, fiind lider pe piață, având un trafic record de pasageri și un preț al biletelor destul de ridicat? Foarte simplu, furând ca în codru, în așa proporții colosale încât s-o aduci până în prag de faliment. Aceste fraude, care trebuie pedepsite penal, autoritățile le-au catalogat simplu – management defectuos și s-au spălat pe mâini.

Sunt toate indiciile unei privatizări trucate, aranjate special pentru o companie anume, care a fost și singura ce s-a înscris în concurs și care, ulterior, a și fost desemnată câștigătoare.

De unde au acești doi moldoveni 1.2 miliarde de lei pentru a achita datoriile, nimeni nu știe. Banii, însă, nici nu trebuie să fie ai lor. Sub acoperirea acestor pseudo-investitori, necunoscuți opiniei publice, poate veni orice infractor pentru a-și spăla lejer sub forma investițiilor și achitării datoriilor banii dobândiți ilicit, din fraude bancare sau trafic de droguri, armament, persoane și organe. Unda verde le este garantată și de legislația moldovenească, potrivit căreia nimeni nu verifică proveniența banilor atunci când aceștia ajung în trezoreria statului.

Newsmaker.md : Cum au fost căutate, în Avdarma, răspunsuri la „problemele găgăuze” fără Irina Vlah, dar cu Maia Sandu

Satul găgăuz Avdarma a găzduit, la 26 septembrie, cea de-a treia ediție a Conferinței internaționale „GROW”. Subiectul principal din acest an a fost partidele regionale: sunt ele un element al unei democrații sănătoase ori sunt un purtător al riscului de izolare și separatism? De fapt, discuțiile reveneau mereu la problemele actuale: furtul miliardului, problema lingvistică, expulzarea din Moldova a pedagogilor turci. Pentru mulți a fost neașteptată lipsa din sală a bașcanului Irina Vlah și a membrilor comitetului executiv al acesteia și dimpotrivă, apariția la conferința găgăuză a liderului Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu.

Participanții la conferință au fost salutați de Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova (pe bannere și în materialele care au fost distribuite la eveniment era indicat că banii pentru organizarea conferinței au fost oferiți de Uniunea Europeană) și Vladimir Kissa, președintele Adunării Populare a Autonomiei. După mesajele de salut, aceștia au părăsit aproape imediat sala. Ambasadorul Michalko a spus că are planificate pentru astăzi alte evenimente. Speakerul Kissa a plecat în tăcere.

În luarea sa de cuvânt, Maia Sandu a povestit cât de dificilă a fost înregistrarea Partidului PAS și cum adepții săi au depășit obstacolele cu care s-au confruntat. Ea a promis că venind la guvernare, partidul său va simplifica procedura de înregistrare a partidelor și va înlătura piedicile pentru partidele regionale. În opinia sa, cel mai mare risc este că un partid regional mic poate fi ușor „cumpărat de Plahotniuc”. „Însă noi trebuie să luptăm pentru ca oamenii care pot cumpăra partide să stea la închisoare și să nu se ocupe de politică”, a adăugat Sandu.

ZdG.md : „Trans-Oil” și milionarul Vaja Jhashi, sponsorii programelor pentru Moldova ale Consiliului Atlantic, organizația „favorită” a PDM

Consiliul Atlantic, un forum academic de dezbatere (think tank) care a organizat în ultimul timp mai multe evenimente dedicate situației din Republica Moldova, este susținut financiar de compania „Trans-Oil”, condusă de Vaja Jhashi, un milionar despre care presa a scris în ultimii ani că face parte din anturajul președintelui PDM, Vladimir Plahotniuc. Vaja Jhashi a declarat pentru Ziarul de Gardă că finanțează activitatea Consiliului Atlantic pentru că vrea să susțină această organizație și că nu are nici un motiv ascuns. Totodată, Consiliul Atlantic precizează că finanțatorii nu influențează activitățile organizației, scrie ZdG.

Totodată, Consiliul a punctat că există evenimente despre R. Moldova care sunt sponsorizate din fonduri generale. Totuși, afirmă reprezentanții Consiliului Atlantic, cu excepția „Trans-Oil”, nu există nici o altă companie care să finanțeze, în particular, programele legate de Moldova.

„Consiliul Atlantic are o independență intelectuală strictă pentru toate proiectele și publicațiile sale. Consiliul solicită tuturor finanțatorilor și donatorilor să fie de acord cu independența asupra conținutului și concluziilor oricăror produse rezultate din proiectele sponsorizate”, precizează serviciul de presă al Consiliului Atlantic, pentru ZdG. Consiliul Atlantic menționează despre finanțarea „Trans-Oil” și în cadrul unui raport elaborat în septembrie curent. „Vrem să mulțumim Trans-Oil International pentru generozitatea cu care finanțează programul pentru Moldova”, scriu cei de la Consiliul Atlantic.

Pentru a vedea motivul pentru care Vaja Jhashi finanțează proiectele organizate de Consiliul Atlantic, citiți continuarea articolului pe AICI.

Protest la Chişinău: PAS, PLDM şi PDA au cerut Guvernului şi Parlamentului urgentarea procesului de recuperare a miliardului furat

Zeci de membri ai Mişcarării de Rezistenţă Naţională ACUM, din care fac parte PAS, PLDM, PDA, au protestat joi, 4 octombrie, în faţa Guvernului pentru a cere urgentarea recuperării miliardului furat din sistemul bancar, dar şi grăbirea audierilor în Parlament. Protestul fost anunţat la Parlament, dar activiştii PDM au organizat o contramanifestaţie. Pentru a evita altercaţiile, protestatarii au mers la Guvern să manifesteze, transmite IPN.

Vicepreşedintele Partidului Politic Platforma Demnitate şi Adevăr Inga Grigoriu a declarat că protestul este organizat la iniţiativa cetăţenilor, care se întreabă unde sunt banii furaţi. În ultima perioadă este tot mai evident faptul că din banii furaţi sunt finanţate posturi TV care linşează nu doar opoziţia, dar şi cetăţenii acestei ţări. Sunt finanţate anumite persoane care, în loc să fie diferite justiţiei, fac campanie electorală sau conduc primării.
„Cu aceşti bani ar fi putut să fie făcute multe lucruri bune pentru cetăţeni. Ei ascund aceşti bani cu ajutorul instituţiilor de stat care ar trebui să apere interesele cetăţenilor, dar ei apără interesele hoţilor. Tot ce trebuie să facem noi este să avem rezistenţă, să putem să ne opunem până la capăt. Capătul lor este aproape”, a spus Inga Grigoriu. Expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi a spus că a venit la protest să-şi manifeste indignarea faţă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Demnitarii refuză să participe la audieri în Parlament şi să prezinte informaţii de interes public despre miliardul furat.