Category Archives: Găgăuzia

Newsmaker.md : Cum au fost căutate, în Avdarma, răspunsuri la „problemele găgăuze” fără Irina Vlah, dar cu Maia Sandu

Satul găgăuz Avdarma a găzduit, la 26 septembrie, cea de-a treia ediție a Conferinței internaționale „GROW”. Subiectul principal din acest an a fost partidele regionale: sunt ele un element al unei democrații sănătoase ori sunt un purtător al riscului de izolare și separatism? De fapt, discuțiile reveneau mereu la problemele actuale: furtul miliardului, problema lingvistică, expulzarea din Moldova a pedagogilor turci. Pentru mulți a fost neașteptată lipsa din sală a bașcanului Irina Vlah și a membrilor comitetului executiv al acesteia și dimpotrivă, apariția la conferința găgăuză a liderului Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu.

Participanții la conferință au fost salutați de Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova (pe bannere și în materialele care au fost distribuite la eveniment era indicat că banii pentru organizarea conferinței au fost oferiți de Uniunea Europeană) și Vladimir Kissa, președintele Adunării Populare a Autonomiei. După mesajele de salut, aceștia au părăsit aproape imediat sala. Ambasadorul Michalko a spus că are planificate pentru astăzi alte evenimente. Speakerul Kissa a plecat în tăcere.

În luarea sa de cuvânt, Maia Sandu a povestit cât de dificilă a fost înregistrarea Partidului PAS și cum adepții săi au depășit obstacolele cu care s-au confruntat. Ea a promis că venind la guvernare, partidul său va simplifica procedura de înregistrare a partidelor și va înlătura piedicile pentru partidele regionale. În opinia sa, cel mai mare risc este că un partid regional mic poate fi ușor „cumpărat de Plahotniuc”. „Însă noi trebuie să luptăm pentru ca oamenii care pot cumpăra partide să stea la închisoare și să nu se ocupe de politică”, a adăugat Sandu.

Radio Europa Libera : Afaceri pe bani europeni în Găgăuzia şi Taraclia prin programul SARD

0 de antreprenori din sudul ţării, mai exact din autonomia Găgăuză şi Taraclia, regiuni locuite compact de etnici găgăuzi şi bulgari, au primit din partea Uniunii Europene granturi de până la 18.000 de euro pentru dezvoltarea propriilor afaceri. În 2016, Bruxellesul a lansat în regiune cel mai de anvergură proiect pentru susținerea agriculturii şi dezvoltării rurale, planificând să cheltuie până la finele acestui an peste şase milioane de euro. Corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, a fost astăzi la Comrat, unde datorită unui grant de 3.000 de euro, un tânăr a deschis o afacere în domeniul construcțiilor:

La vârsta de 30 de ani neîmpliniţi, Ilia Kapaklî se simte suficient de matur şi pregătit să gestioneze mai multe afaceri. În urmă cu câţiva ani, a pornit cu asamblarea de ferestre termopan în garajul casei. Anul trecut a simţit nevoia să-şi extindă activitatea, iar astăzi se laudă cu cel mai performant strung din sudul ţării pentru producerea panourilor de metal pentru acoperişuri şi faţade.

A obţinut din partea Uniunii Europene, prin programul SARD, de susţinere a agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia un grant de 3.000 de euro, bani cu care şi-a procurat strungul, a improvizat un atelier la marginea Comratului şi a creat şi patru locuri de muncă:

„Banii care ne-au fost oferiţi în calitate de grant au reprezentat 60 la sută din totalul investiţiilor. La prima vedere nu sunt foarte mulţi bani, însă suficient ca să lansăm afacerea. Recunosc că nu prea ştiam cum să dezvolt businessul. Am învăţat să prevăd anumite riscuri, cum să cresc rentabilitateea afacerii. În prezent cea mai mare provocare cu care mă confrunt este lipsa forţei de muncă. Este foarte greu să găseşti oameni responsabili şi dornici să lucreze. Cei mai buni au plecat peste hotare. Strungul pe care îl vedeţi aici este cel mai performant din regiune şi din Comrat. L-am cumpărat pe bani europeni, iar acest fapt ne permite să avem cei mai mulţi clienţi.”

Angajaţii lui Ilia Kapaklî sunt localnici care până nu demult lucrau la negru peste hotare. În ultimii patru ani, Nicolae Cantarajî a muncit în Federaţia Rusă în construcţii. La începutul acestui an a revenit acasă şi Nicolae nu a mai plecat. Ilia Kapaklî era în căutarea unui strungar aşa că Nicolae nu a stat prea mult pe gânduri dacă să accepte oferta sau nu:

„Această slujbă îmi permite să-mi întreţin familia, să nu fiu nevoit să plec peste hotare, iar acest aspect este foarte important pentru mine. M-am săturat să fiu printre străini. Mergeam la Moscova o dată la trei luni, asta nu-i viaţă. Sunt sigur că dacă se vor deschide mai multe locuri de muncă, mulţi s-ar întoarce acasă.”

(foto : arhiva )