Category Archives: Stiri

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

14 noiembrie 2014. Centrul orașului Moscova, Federația Rusă. Un bărbat bine făcut, cu siluetă de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru genți imense. În genți erau 17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar BC „Victoriabank” SA. Cel care a primit genţile cu bani era Veaceslav Platon…

Consultând zeci de surse și sute de pagini de arhivă, deschisă sau secretizată și mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chișinău, Moscova și Kiev, vom pune în premieră evenimentele cap la cap, pentru a obţine pentru prima dată tabloul clar al schemei, cu probe şi conexiuni foarte clare. La fel în premieră absolută vom face o expunere detaliată a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiecăruia, cu sume exacte, în comiterea Jafului Secolului. Astfel ne propunem să descurcăm ceea ce au încurcat serviciile speciale de la Moscova, să adunăm în premieră, din elementele de puzzle pe care le avem la dispoziție, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, să descoperim legăturile acestui atac cu politicul de la Moscova şi Chișinău și să pornim împreună în căutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca „Laundromatul Rusesc” şi „Furtul Miliardului” din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt două elemente ale aceleiaşi operaţiuni coordonate de la Moscova, având la bază aceiaşi inginerie financiară, schema de spălare a banilor pusă în aplicare de serviciile speciale ruseşti prin intermediul lui Veaceslav Platon, având ca mod de operare două spălătorii financiar-bancare la Chişinău, coordonate din acelaşi centru de comandă. În această investigaţie urmează să deconspirăm împreună schema Miliardomatului rusesc din Moldova, să înţelegem care au fost scopurile urmărite de cei care au elaborat-o, să administrăm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice şi extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispoziţia noastră. Vom analiza împreună modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruseşti şi acoperit de liderul PLDM de atunci Vlad Filat și cum a fost el racolat, împreună cu Ilan Shor în schemă, dar şi cum a fost aleasă „Banca de Economii” în calitate de ţintă principală a atacului. Vom vedea împreună cum lăcomia unor politicieni de la Chişinău i-au lăsat atraşi într-un joc senzaţional de periculos, cu soarta ţării pe care au condus-o. Întreaga operațiune era coordonată de FSB și se făcea pentru falimenarea țării înainte de alegerile parlamentare din 2014.

În consecinţă, urmează să înţelegem de ce operaţiunea serviciilor speciale ruseşti a escaladat în cel mai mare conflict diplomatic din istoria relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi cum serviciile de la Moscova încearcă acum cu disperare să şteargă urmele operaţiunii şi să influenţeze investigaţiile internaţionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei companii internaţionale, fiind contractată de Banca Naţională a Moldovei pentru a lămuri lucrurile şi a ajuta la recuperarea banilor furaţi, nu a adus nimic nou şi s-a limitat, după ani buni de aşteptare, la o simplă expunere de evenimente şi companii implicate episodic în circuitul banilor, în mare parte deja cunoscute în spaţiul public, fără însă a descifra schema şi actorii importanţi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investigație? De ce a ales să se limiteze în a pune grămadă niște companii și oameni din mediul de afaceri, fără însă a se aprofunda în deconspirarea schemei și a prezenta probe reale, încercând să inducă și mai multa confuzie în subiectul fraudei și sa nu-și asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, și mai grav, unii prim miniștri de la Chișinău? De ce Kroll s-a temut sa spună ceea ce a descoperit încă de la primii pași ai investigației, dovezi care indica fără îndoială că furtul miliardariului nu este altceva decât o continuare a Laundromatului Rusesc, o spălătorie uriașă de bani? De ce Kroll s-a temut sa spună lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ruşi, după ce a publicat inițial câteva elemente, câţiva paşi timizi spre Adevăr, prezentând aceleași companii, implicate atât în furtul miliardardului, cât și în Laundromatul Rusesc? Vom prezenta în ancheta noastră legături și probe care vor da răspunsuri și la aceste întrebări.

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: daţi-ne argumente ca să vă putem ajuta când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie România preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o susţinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova să ofere cât mai multe argumente că are nevoie şi vrea. Aceasta este declaraţia lui Iulian Chifu, analist de politică externă român, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina – Georgia care are loc la Kiev, în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declaraţii le puteţi viziona în interviul integral.

TVR MOLDOVA  – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chişinău, acum este a doua reuniune la Kiev, ce ar trebui să urmeze în relaţiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca să evoluăm de la conferinţe şi discursuri spre anumiţi ipaşi concreţi pe care UE îi aşteaptă de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consumă aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentară  a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE şi care sunt cele mai avansate în domeniul reformelor pentru că mai există alte trei ţări în Parteneriatul Estic care intră în discuţii. Evident că este important ca cele trei state să înceapă să dezvolte proiecte comune dincolo de această reuniune care este importantă. De asemenea trebuie să implice în mod automat statele baltice Polonia şi România adică statele din flancul etic, ele pot încerca cooperări fie în formatul B9 fie în formatul Polonia – România şi statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul că acesta este drumul spre UE, spre occident şi de a obţine şi sprijinul statelor vecine în această direcţie. Va exista o descindere la Washington la sfârşitul lunii iunie a acelor trei şefi de Parlamente împreună şi cu susţinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a atrage atenţia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reacţia Moscovei după aceste evenimente care se consumă având în vedere că în 2019 este un an electoral atât pentru Republica Moldova cât şi pentru Ucraina?

I. Chifu – Federaţia Rusă are reacţii întotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie să fie privite într-o formă descurajantă. Important este afirmarea suveranităţii a integrităţii teritoriale şi a independenţei celor trei state care se afirmă inclusiv prin adoptarea unor obţinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul şi orientarea strategică a Republicii Moldova, în al doilea rând menţinerea orientării în privinţa Ucrainei. Acolo unde să zicem că avem emoţii mai puţine. Pentru că menţinerea acelui război, anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din estul Ucrainei  a creat din Rusia un duşman şi indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorientări este nulă pentru că populaţia în sine este pornită pe linie proeuropeană.

TVR MOLDOVA –
Aţi pomenit de România în această ecuaţiei de cooperare regională, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, în 2019 la 1 ianuarie România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ce credeţi că ar trebui să facă cele trei state pe deoparte şi care ar trebui să fie agenda Bucureştiului în această preşedinţie, pentru că în primul rând sunt două ţări de frontieră cu România?

Ascultă Europa Liberă | Artiom Filipenko: „Ucraina este nevoită să țină forțe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontierei”

Un expert de la Odesa despre conflictul transnistrean și scenariile rusești pentru Ucraina

Transnistria ca amenințare directă și indirectă pentru Ucraina, dar și ca un scenariu posibil de soluționare care ar putea fi impus Kievului în cazul Donbasului și Crimeii – așa vede contextul regional expertul ucrainean Artiom Filipenko, directorul Agenției informaționale „Kontext” din Odesa. Acesta a participat la Chişinău la o conferință dedicată principalelor amenințări de securitate comune pentru Republica Moldova și Ucraina, organizată de IDIS Viitorul.

Europa Liberă: Ați vorbit, în cadrul conferinței de la Chişinău că Transnistria prezintă amenințări hibride și pentru Ucraina. Ce fel de amenințări vedeți?

Artiom Filipenko: „Aici sunt câteva momente cheie. Eu aș împărți amenințările în două tipuri – directe și indirecte. Amenințările directe țin de prezența contingentului militar rus pe teritoriul Transnistriei. Iar potrivit noii doctrine militare a Ucrainei, prezența contingentului militar pe teritoriul Transnistriei, situație care poate destabiliza situația în regiunile din sud, este recunoscută la noi drept una dintre amenințările militare de actualitate.

În afară de contingentul militar rus mai sunt și așa-numitele forțe armate ale republicii nerecunoscute transnistrene. Mai este și activitatea de spionaj pe care o desfășoară Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, dar și depozitele de muniții care se află în Colbasna. Acestea sunt periculoase nu doar din punctul de vedere al pericolului militar, dar și din perspectiva unei explozii accidentale. În caz de explozie, vor avea de suferit nu doar satele transnistrene, dar și localitățile din Ucraina.

Dacă e să vorbim despre amenințările indirecte, putem aminti faptul că, având în vedere prezența contingentului militar rus, chiar dacă nu foarte numeros în Transnistria, Ucraina este nevoită să țină forțe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontierei și, în general, în regiunea Odesa, forțe care ar fi fost mai utile, de exemplu, în Donbas sau la hotarul cu Crimeea.

mai mult la :   www.europalibera.org

Ziare.com | Noul primar din Chisinau: Lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau regiunii

Proeuropeanul Andrei Nastase, proaspat ales primar al Chisinaului, considera ca lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau intregii regiuni.

“Lupta cu Justitia va face foarte, foarte mult rau nu doar romanilor, Romaniei, dar si intregii regiuni, Europei. Iata de ce as indemna intreaga clasa politica sa se patrunda de gravitatea acestor demersuri ale guvernarii de la Bucuresti, sa inceteze sa se mai lupte, sa mai bata in Justitie”, a declarat Andrei Nastase, marti, la Europa FM.

Acesta a adaugat ca gesturile PSD si ALDE de a ataca Justitie par inspirate din actiunile comise de oligarhii care conduc Republica Moldova.

“Regretul meu este si mai mare pentru ca practicile care sunt puse astazi in aplicare la Bucuresti sa stiti ca au fost preluate de la Chisinau si regretul meu este ca nu am fost auzit atunci cand anume la Chisinau se produceau aceste ilegalitati, cu Curtea Constitutionala pe post de bata”, a adaugat Nastase.

Ascultă Europa Liberă : Miza vizitei lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite

Purtătorul de cuvânt al PD a spus că tema principală a discuțiilor va fi securitatea energetică a Moldovei

Partidul Democrat a anunțat că liderul său, Vlad Plahotniuc, se află în Statele Unite, unde, potrivit site-ului pdm.md, ar avea programate mai multe întâlniri cu lideri politici, membri ai societăţii civile şi reprezentanţi ai mediului universitar american. Pe pagina personală a liderului Partidului Democrat nu apare aceasta informație. Corespondenta Europei Libere a căutat să afle mai multe despre aceasta vizita neanunțată înainte.

Democraţii au difuzat prima informaţie despre călătoria liderului lor în Statele Unite atunci când vizita era deja în toi. Pe site-ul formaţiunii politice a apărut astăzi o comunicare despre o primă întâlnire, de ieri, a lui Vlad Plahotniuc cu un congresman din Texas. Cel la care se referă depeşa partidului este Pete Olson, despre care presa apropiată democraţilor a scris anterior că ar fi înregistrat, alături de un alt coleg, o rezoluţie despre R. Moldova în Congresul SUA. Din februarie, când s-a făcut anunţul despre rezoluţie, şi până acum nu s-a mai aflat nimic despre soarta documentului, un document ce s-ar pronunţa în susţinerea integrităţii teritoriale a R. Moldova.

Despre Pete Olson presa democraţilor a scris mai devreme şi că ar fi preşedintele grupului de prietenie SUA – Moldova, o iniţiativă despre care din nou nu se cunosc prea multe detalii.

Pe de altă parte, nu este un secret că democraţii apelează la companii de lobby americane pentru ca acestea să-i ajute să-şi construiască relaţii bilaterale cu SUA, iar anul trecut PD a încheiat, cum a arătat presa, contracte cu tocmai două astfel de companii, Cornerstone Government Affairs şi Podesta Group.

foto :  Vladimir Plahotniuc la întâlnirea cu congresmanul Pete Olson

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea deputaţilor liberali, care pretind că obligativitatea utilizării limbii ruse, dar şi traducerea documentelor şi actelor publice în această limbă ar contraveni Constituţiei. Decizia a fost pronunţată luni, 4 iunie, transmite IPN.

Potrivit liberalilor, statutul limbii ruse a fost indicat prima dată în Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, din septembrie 1989. Documentul stabileşte că
„limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din URSS, se foloseşte pe teritoriul republicii, alături de limba română, în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvism naţional-rus şi rus-naţional real”. „Inexplicabilă este păstrarea intactă a Legii, cu menţinerea aceluiaşi statut şi garanţii pentru limba rusă – limba oficială a fostei URSS, la mai bine de 26 de ani de la proclamarea independenţei statului Republica Moldova (27 august 1991) şi la mai bine de 22 de ani de la adoptarea Constituţiei acesteia la 29 iulie 1994 (intrată în vigoare la 27 august 1994). E de la sine înţeles, pe planul funcţionării limbilor în Republica Moldova, anacronismul unei asemenea situaţii”, se menţionează în sesizarea liberalilor.
Curtea a constatat, în preambulul Legii, o altă dovadă a caracterului desuet al acesteia: obligativitatea utilizării limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice s-a destrămat pe 26 decembrie 1991. De altfel, dacă ar fi acceptată vigoarea legii în discuţie, această obligaţie ar constitui o altă impunere a unei concepţii de o manieră paternalistă, atipică pentru perioada contemporană. Naţiunile statelor succesoare ale Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înţelegerii. CC a constatat caracterul inutil al Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Pe de o parte, nu dispoziţiile sale produc efecte, ci dispoziţiile legilor speciale ulterioare.

Pe de altă parte, comunitatea din Republica Moldova trăieşte într-un alt stat, unul nou, de drept, democratic şi independent, în care raţiunile de moment ale Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite nu-şi mai au rostul. Curtea a subliniat că efectele declarării desuetudinii unei legi echivalează cu abrogarea acesteia. În consecinţă, a declarat inadmisibil capătul de sesizare referitor la această Lege. Potrivit Curţii, caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de către unele autorităţi centrale ale Republicii Moldova în alte limbi, garantarea de către stat a dreptului la educaţie în limba rusă, publicarea actelor normative, a comunicărilor oficiale şi ale altor informaţii de importanţă naţională în limba rusă şi afişarea denumirilor instituţiilor şi a localurilor publice în limba rusă. Textele de lege contestate din acest punct de vedere nu prevăd publicarea actelor normative, desfăşurarea procesului de învăţământ sau afişarea denumirilor instituţiilor şi a localurilor publice exclusiv în limba rusă, ci, în primul rând, în limba română, limba rusă constituind o opţiune subsecventă.

Citeste mai mult: adev.ro/p9ti60

Alegeri Chișinău 2018: Prezența la vot

Cotidianul.md | Joseph Daul își exprimă susținerea pentru Andrei Năstase: „Singurul candidat pro-european și anti-oligarhic capabil să modernizeze Capitala”

Preşedintele PPE Joseph Daul își exprimă susținerea pentru liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, în cadrul scrutinului doi al alegerilor municipale care se va desfășura duminică, 3 iunie.

Oficialul european declară că Năstase este singurul candidat pro-european, anti-oligarhic capabil să modernizeze și să reformeze Capitala.

„Îi doresc lui Andrei Năstase, candidatul comun al PAS, Platforma DA și PLDM o victorie electorală solidă în cadrul alegerilor municipale din această duminica, acesta fiind singurul candidat pro-european, anti-oligarhic capabil să modernizeze și să reformeze Capitala”, se arată în mesajul lui Daul.

Amintim că în scrutinul de duminică Andrei Năstase candidează împotriva socialistului Ion Ceban.

Ascultă Europa Libera : Alegeri decisive la Chișinău într-un climat de violență și manipulare

Dezbaterile, puține, care se fac în aceste zile nu vor schimba opțiuni deja cristalizate. Dar măcar de-ar aduce la vot, pe 3 iunie, marea armată a indecișilor.

Astfel, am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantică „Inima lui Shor”. Este vorba de ascensiunea politică stupefiantă a unui fost bancher, faimos în toată țara ca principal acuzat de furtul miliardului, al acelui miliard pe care nimeni nu-l caută, întrucât, se zice, l-au și găsit dar nu vor să ne spună unde. Dosarul lui Ilan Shor, infractorul condamnat într-o primă instanță la 7,6 ani închisoare, a fost pasat Curţii de Apel de la Cahul, unde se pare că este tergiversat cu intenție până dincolo de alegerile parlamentare din toamnă, când Shor speră să obțină imunitate de deputat.

Cunoscut ca mare filantrop (din bani nedeclarați și neîntrebați de instituțiile statului) și neîntrecut organizator de show-uri muzicale și electorale, Shor s-a năpustit zilele trecute asupra președintei PAS, adresându-i vorbe insultătoare, după ce Maia Sandu a depus o contestație la Judecătoria Orhei cu privire la ilegalitatea rezultatelor alegerilor locale din Jora de Mijloc. În această comună din raionul Orhei, candidata Partidului lui Shor, Marina Tauber – citată și ea în raportul Kroll – a cheltuit, potrivit Promo-Lex, sume ce depășesc cu circa 200 de mii de lei plafonul stabilit prin lege pentru această localitate și a avut și alte acțiuni de corupere a alegătorilor.

În ziua în care Curtea de Apel Chișinău examina recursul Partidului Acțiune și Solidaritate la decizia instanței din Orhei, care a respins contestația Opoziției, condamnatul Shor a organizat o manifestație de zgomote și huiduieli la adresa președintei PAS, firește, sub privirile aprobatoare ale justiției controlate politic.

Când se va scrie cronica acestui nefericit capitol din istoria Basarabiei, care se va intitula „Republica Moldova în captivitate oligarhică”, fenomenul Shor va fi citat ca exemplu ilustrativ pentru ceea ce numim prăbușirea valorilor, descompunerea morală a unei colectivități. Nimic nu macină mai mult temelia unui stat decât neîncrederea cetățenilor în instituțiile sale, care în loc să apere legea, îi protejează pe cei ce o încalcă în văzul întregii lumi. Niciodată în cei 27 de ani de independență sistemul puterii în Republica Moldova nu a semănat atât de mult cu un cartel criminal în care oameni politici, magistrați, funcționari corupți, jurnaliști aserviți etc. și-au dat mâna pentru a minți și jefui o țară.

Mihai Popşoi | Adevarul.md : Parteneriatul cu UE îl face pe Năstase favorit în cursa pentru Chişinău

De la o vreme încoace, toate alegerile în Republica Moldova, inclusiv cele locale, au o pronunţată componentă geopolitică. Desigur, unii politicieni de pe Bâc au profitat excesiv de pe urma acestui fenomen, exploatând la maxim clivajul orientării externe a ţării, facând astfel un deserviciu promotorilor oneşti ai vectorului integrării europene.

După ce a fost mult timp un cal de bătaie în alegeri, geopolitica a devenit un cuvănd de ocară. Însă, nu trebuie să uităm că şi propaganda rusească, amplificată şi diseminată prodigios la Chişinău de către PSRM, contribuie simţitor la discreditarea vectorul European de dezvoltare al ţării noastre. PSRM a promis că va denunţa Acordul de Asociere cu UE, iar Ion Ceban în 2014 îl numea o catastrofă, deşi vedem că de atunci exporturile în UE sunt în continuă creştere, ajungând acum la 65%, iar după embargourile succesive ale Rusiei, nu mai exportăm acolo decăt doar 10%. E cu atât mai bizar că primul lucru făcut de Igor Dodon după ocuparea fotoliului prezidenţial a fost eliminarea drapelului UE de pe clădirea Preşedinţiei. Decizie promovată cu mult patos de către acelaş Ion Ceban. Însă, oricât am încerca să ne ascundem de geopolitică, această ramâne un element indispensabil al vieţii noastre cotidiene, inclusiv la nivel local.
Dacă ar fi să o parafrazăm pe o fosta colegă a dlui Ceban, Eugenia Ostapciuc, care se întreba retoric ”De unde vin gazele?” – atunci la întrebarea ”De unde vin banii?” rapunsul este fără echivoc – din Uniunea Europeană. UE conduce detaşat la capitolul cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Deşi, asistenta a fost redusă în ultimii ani din cauza lipsei de credibilitate a actualului guvern, cetăţenii RM, inclusiv cei din Municipiul Chişinău, au beneficiat enorm de pe urma generozităţii Uniunii Europene şi a instituţiilor afiliate, asistenţa însumînd aproape 2 mlr Euro. Chisinăul a beneficiat de reabilitarea drumurilor magistrale ce unesc capitala de restul ţării, dar şi de reconstrucţia unor străzi importante din oraş (Negruzzi, Ştefan cel Mare etc.)
Granturile şi creditele preferenţiale din partea înstituţiilor Europene (BERD, BEI) au permis reînoirea transportului public din capitală, reabilitarea staţiei de epurare, îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi serviciilor oferite de S.A. Apă-Canal, precum şi consolidarea eficienţei energetice atât a clădirilor publice cât şi a blocurilor de locuit. În toate aceste domenii, dar şi în cazul altor necesiţăţi ale orasului, UE ne poate ajuta în mod constant, atât timp cât are un partener de încredere la cârma administraţiei capitalei.